Poveste adevărată. „După noaptea nunţii, mi-e frică să mai fac dragoste cu soţul meu. Poate par încuiată sau demodată…”

M-am căsătorit în urmă cu aproape două luni şi în loc să traversez cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea consider că trăiesc cel mai mare coşmar. Am 20 de ani şi până în noaptea

nunţii am fost virgină. Soţul meu la fel. Am fost colegi de liceu. M-am căsătorit în urmă cu aproape două luni şi în loc să traversez cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea consider că trăiesc cel mai mare coşmar, scrie eva.ro. Am 20 de ani şi până în noaptea nunţii am

fost virgină. Soţul meu la fel. Am fost colegi de liceu. Când am ajuns în pat amândoi eu am fost paralizată de frică, aşa că mi-a fost imposibil să desfac picioarele. Prin urmare soţul meu, cam ameţit după băutura de la nuntă, a încercat pe la spate.

Şi a reuşit, dar eu am simţit că mă rup în două. Şi nu e vorba numai de durerea din zona aceea, ci pur şi simplu am simţit că se rupe ceva în mine mult mai adânc.

Mă doare şi acum când îmi amintesc, dar o săptămână după aceea aproape că am zăcut în pat. Mama mi-a zis că aşa o să fie, şi că trebuie să suport, că aşa începe viaţa sexuală. Dar eu nu mai vreau să trec prin aşa ceva.

Mi-e imposibil să mă relaxez, deşi Vali îmi tot spune asta în fiecare seară. Ori de câte ori se apropie de mine mă panichez şi îmi amintesc durerea aceea îngrozitoare, aşa că mă încordez şi nu mai putem face nimic.

Într-o seară a încercat să mă facă să mă destind cu un film porno. Care m-a şocat şi mai tare. Ce am văzut acolo a fost dincolo de orice imaginaţie. Nu pot să cred că unele femei acceptă să li se facă aşa ceva sau să facă la rândul lor tot felul de grozăvii. Vali a râs când

l-am întrebat dacă el chiar se aşteaptă de la mine la aşa ceva. Noi ne-am căsătorit din dragoste, iar faptul că şi eu şi el am acceptat timp de un an de zile să ne păstrăm pentru după căsătorie e dovada faptului că ne iubim.

Dar cred că viaţa sexuală, aşa cum e ea prezentată în filme sau prin emsiunile astea mult prea libertine nu face decât să dăuneze relaţiilor dintre doi oameni normali. Ştiu că poate vă par demodată sau încuiată, comparativ cu standardele moderne, şi îmi dau seama

că această problemă din viaţa mea va trebui rezolvată. Pentru că îmi iubesc soţul şi îmi doresc să avem o familie frumoasă, cu copii. Iar asta nu se va putea fără relaţii intime. Dar mă tem că nu am niciun sprijin real ca să depăşesc acest hop. Pentru că pe toate căile sunt

bombardată cu informaţii despre o hipersexualitate care mie ajunge să îmi repugne. Credeam că altfel vor decurge lucrurile intime între doi oameni care se iubesc. Că va fi ceva firesc, ba chiar că va veni din mine o dorinţă de nestăvilit, aşa cum am citit şi am auzit … că viaţa sexuală e o plăcere. Ei bine pentru mine nu e şi nu ştiu cum să fac ca să fie.